… Sint atat de bucuros sa vad ca si la noi se cântă așa de smart, așa de bine, e wow!
Cantarea e foarte deșteaptă, se cântă ca afară, e tras ZID, oamenii ăștia chiar au făcut o treaba ca lumea, deci bravo, bossilor, 
(Andrei, esti nebun!! Ma-nclin!)
— Ovidiu Vanghele
A apărut azi și este cuceritor, uimitor, dar te pune la încercare. E un album de maturitate, cu versuri care te urmăresc. E special. O să vă placă.
— Cătălin Striblea
EFEMERIDE – e albumul pe care tocmai ce l-au lansat!!! Minunat!!! Nu ma mai satur sa-l ascult. Si acasa si in masina merge in bucla. Nu sunt multe variante, ori nu l-am inteles ori imi place prea tare!!! Alegeti voi ca nu ma deranjeaza!!!
— Adrian Văncică
Aseară, frumoșii și talentații de la byron au facut party drăguț de lansare și audiție în avanpremieră a celui mai nou album al trupei, #Efemeride. N-am făcut poze că n-am avut vreme între ascultarea aproape integrală a albumului și dorința de a sta de vorbă cu toată lumea bună prezentă. Pot să vă zic însă cu mâna pe inima că e cel mai bun produs #byron pe care l-am ascultat eu, deci nu ratați lansarea oficială care îl va aduce pe toate platformele de streaming din 6 octombrie și haideți la concertul de lansare din 18 noiembrie de la Arene. În ciuda numelui, albumul ăsta cu siguranță n-o să fie efemer. Felicitări!
— Anca Lupeș
Am avut ocazia sa ascult în premieră noul album de la byron intitulat “efemeride” chiar în “casa” lor, în studioul în care a fost creat. De astăzi, e liber la ascultat pentru toată lumea pe toate platformele de streaming.
Sincer, pe mine m-a răvășit, m-a zguduit și m-a hipnotizat într-un fel. Ador muzica lor pentru sensul pe care îl gasesc în piese, pentru versurile acelea care te străpung și nu te mai lasă. Mulțumesc Dan Byron pentru creația ta 
“Golit de tot las viața să se-ntâmple
Să se nască
Să mă trăiască cum o vrea,
Cine sunt eu să
Mă opun ei?
Cine sunt eu să-i spun că-i grea?
Oricum, oricât m-aș văita, alta n-aș vrea… “
— Felicia Macaieț
Este muzica unei generații, a unor oameni care împart aceleași motive de neliniște, o realitate pe care trupa byron o transformă, odată la câțiva ani, într-o coloană sonoră pentru filmul pe care îl trăim. O forma de terapie de grup la care au început să vina și copiii, aduși de părinți, pentru că trupa byron a strâns deja niște ani de existență.
— Radio France International / Valentin Eduard Panduru
N-a trecut timpul degeaba. Având în vedere componența atât a trupei cât și a echipei de producție cu tot ce înseamnă asta n-ai cum să te plângi de calitatea produsului. Aș putea să mă plâng doar că setează prea sus ștacheta producției . Deci sună magic și recomand căști sau sistem audio de calitate. Plus timp de ascultat pe repeat de câteva ori cu urechile și sufletul acolo.
Stilistic e cam tot pe acolo. byron cu divagări în art rock, prog, post-rock, funk rock, electro și ce-o mai fi, cu schimbări de tonus, cu zbucium și calm în același minut. Se încăpățânează să construiască piesele încet, meticulos. Nu-i material de TikTok, chiar deloc . Din perspectiva asta nu cred că va aduna mult public tânăr care așteaptă refrenul la început și nu mai mult de două minute de piesă. Dar fiecare cu misiunea lui muzicală. Publicul byron cred că va gusta și va fi surprins de albumul ăsta.
— criticeyez.com
Marți seara am avut prilejul și bucuria de a participa la audiția noului album #efemeride al celor de la byron 
Albumul, cu o copertă SU-PER-BĂ 
, este o poveste în sine, o călătorie prin universul complex al gândurilor și trăirilor de zi cu zi, al anxietăților și întrebărilor existențiale, toate împletite subtil cu un fir de speranță și unul de distors. Și da, te vei regăsi în multe dintre piese, o să vezi cum fiecare vers te poartă și te invită la o conversație interioară.
— Anca Duma
E întunecat. E apăsător. Îți scobește în piept c-o gheară. Te vlăguiește. După care-ți dă, nici tu nu-ți explici de unde, forță să te ridici. Ieși din “hruba” în care l-ai ascultat, urci scările și-ajungi, la propriu, la lumină. Tragi aer în piept și faptul că ai cer senin deasupra capului ți se pare o mare reușită.
Nu știu dacă ăsta-i efectul pe care și l-au propus oamenii de la byron când au plănuit, zilele trecute, un “listening party”. Dar așa am încasat eu treaba.
De azi, albumul “Efemeride” e disponibil pe toate platformele de streaming. Dacă vă simțiți curajoși, dați play. O să fie cu un tsunami de emoții, unele cam greu de dus. Fiindcă ni le știm, ni le îmblânzim, ne străduim să le-ascundem. Așa cum spune ultima piesă de pe disc (favorita mea): “Sunt iar în infern, dar astăzi n-am voie s-arăt c-aș fi”.
Avem toți zile din astea. Dar numai unii dintre noi reușesc să facă din ele piese de ascultat pe repeat.
— Diana Popescu
Gânduri trecătoare, știri de mică importanță, poate și niște fapt divers, cam asta ar fi definiția pentru efemeride. Dar dincolo de faptul că ea este una la figurat, Dan Byron a plusat și a pus-o în totală antiteză cu tot conținutul discului.
Fără să fie un album conceptual, muzica urmează o poveste. Hai să-i spun drum, cred că e mai bine așa.
“Efemeride” aduce o bogăție se sunet, în special rock. Sunt și alte influnțe, tente ușoare de coloratură, apare și un pop foarte consistent pe hit-ul FM (da, ar putea fi un mare hit), “Fericți mereu”, o frântură de bossa pe “Încurcături” (alt posibil hit FM, dar cu alt final pentru radio), puțină cinematică electro pe “Memento”.
Muzical, albumul este “o colectie de ispite, o culegere de frămâmtări”, “un asortiment de lichide, tulburate de straniul gând că se poate gândi”.
Toate piesele au intro instrumental scurt, vocea apare repede și face în felul ăsta o legătură mult mai bună cu cel care ascultă. Îți dă sentimentul unui dialog, povestitorul este dornic să comunice cu cel care ascultă, este nerăbdare multă acolo. Dar nu este numai asta, tot albumul se varsă, realmente, în ultima piesa, “În infern”. Este cea mai lungă piesă de pe album și te trece prin multe stări. te plesnește, te mangăie, urlă la tine într-un cor difuz:
“Sunt iar în infern, dar astăzi n-am voie s-arat c-aș fi din nou în infern…”
Nu este un disc vesel, dar finalul pare unul cu speranță, speranța nu răzbate din versuri, ci din repetiția ultimelor versuri într-o cheie calmă, liniștită, serenă, cursivă. Nici un obstacol nu stă în fața acestui final, sunetul se pierde în ceea ce poate fi imaginat ca un val, care urcă și apoi se retrage fără a mai reveni.
“Că vrem sau nu vrem, / Că știm sau nu știm,
C-avem tot ce e de avut, / Ascundem un ghem
De frustrări și venin / Sub zâmbete largi si vorbe-aruncate-n vânt”.
Ale naibilui de efemeride, cum ne bântuie și-n ultimul vers.
“Efemeride” este cel mai bun album al trupei byron și îl găsiti de pe 6 octombrie pe toate platformele de stream.
Ascultați-l cu atenție și poate stingeți cu el ghemul de frustrări și venin.
— Mihai Dinu / Articol
În 2013 scriam: ‘’Dar de 4 ani și până acum, au reușit să devină și să rămână trupa care mi-e cel mai dragă și mai aproape de suflet.’’ 10 ani mai târziu, tot acolo au rămas. Și ei, și eu.
Era tot octombrie (2019) când am mers la Overground Music să ascult Nouă, cel de-al șaptelea album semnat byron. Patru ani (când au trecut patru ani?!), o pandemie și multe neliniști mai târziu, am ajuns din nou să fiu printre cei care a furat startul la ascultarea viitorului album – Efemeride.
Am intrat la fix în studio ca să găsesc oameni care stăteau cuminți pe scaune și ascultau cu ochii închiși albumul încă nelansat, dar semnat de aceiași vechi și dragi byroni. Și tot la fix ca să ascult ultimele două melodii de pe album care mi-au amintit de ce legătura mea cu ei a rămas “tot acolo” chiar și 14 ani mai târziu.
‘’Am cicatrici mascate cu sarcasme și veselii… Fragilități amestecate cu zâmbete largi și buchete de insomnii înecate într-o cupă mare de cristal…’’
Versurile astea sunt din melodia mea preferată-preferată de pe album. Penultima. Nu zic mai multe, vă las să o ascultați pe 6 octombrie, când Efemeride va fi de ascultat pe toate platformele de streaming. Mâine trupa pleacă în turneu prin România, iar pe 18 noiembrie ajunge și la București, la Arenele Romane.
Ascultați albumul ăsta cu ochii închiși sau nu, dar cu multă atenție la ce simțiți și ce gândiți atunci când îl ascultați.
Much love 
— Andra Nicula
Despre muzica cu sens si oameni talentati si pasionati intr-o seara senina de toamna.
Felicitari, byron! Abia astept concertul de lansare Efemeride! 
— Gabriela Gheorghe Beschea
De byron mă leagă multe emoții trăite și vindecate în ultimii ani pe muzica lor și la concerte. În ultimii 2 ani am ținut ca al lor să fie primul meu concert la care merg în ianuarie, după ce mi-am dat seama că e important cum și cu cine îți începi anul. Și voi continua să îmi încep anii doar cu ei. Cu ei mi-am făcut chiar și-o zi de naștere. Cu Dan Byron am făcut primul meu interviu pentru site-ul Rock FM. Sunt trupa mea preferată din România și nu mă feresc să o spun. Între timp, am avut norocul să ajung și în jurul lor și al oamenilor minunați de la Overground Music și să ne bucurăm când ne mai intersectăm prin diferite contexte. Am așteptat efemeride mult timp. Și le sunt profund recunoscător, Iulia Pop și băieților, că au avut încredere în mine încât să mă lase să ascult albumul cu mai bine de o lună înainte de lansare. Am avut timp să-l întorc pe toate părțile, momentan digital până apare pe vinil, și să mă gândesc la cum percep acest disc după ce Nouă era deja unul dintre albumele mele preferate. Azi, cu două zile înainte de lansare, e rândul meu să zic pe îndelete cum mi s-a părut această minunăție de material discografic. De vineri e rândul lor. Ascultați efemeride de vineri, 6 octombrie! Mergeți oriunde v-ați afla în țară la cele peste 15 concerte (more tbd) și hai să ne salutăm pe 18 noiembrie la byron lansare album ‚Efemeride’ @ Arenele Romane unde n-aș lipsi pentru nimic!
Felicitări, byron, Overground Music, Dan Byron, Laszlo Demeter, Sergiu Mitrofan, Dan Georgescu, Andrei Ilie.
— Eusebiu Mihail Tudoroiu
Am avut deosebita placere sa ascult inainte de lansare byron – Efemeride – 2023
Bun! Foarte bun!
‘Efemeride’ este o colecție de conversații pe care nu le purtăm, o privire directă în ochii omului din oglindă. Pe parcursul celor 10 piese, byron te poartă într-o călătorie prin universul complex al gândurilor și trăirilor recurente, al anxietăților și întrebărilor existențiale, toate împletite subtil cu un fir de speranță și unul de distors.
De maine si la Radio Eco Natura!
— Sorin Manolache
Excelent albumul! Să plângi pentru ca te atinge până în străfunduri și să zâmbești încântat de meșteșugitele versuri și acorduri, mai rar! Mă simt de parcă am ieșit dintr-o centrifugă descentrată, ați dat cu mine în toate direcțiile 
Nu sunt sigură încă de piesa preferată, sunt sigură însă că o să-mi fie greu să nu îl pun în heavy rotation, ca să nu tocesc albumul din prima săptămână.
Ați făcut o treabă excelentă și vă mulțumesc! 
— Cătălina Bălășoiu
Foarte bun! Am comandat vinil! Cu cât ascult mai mult cu atât mă intorc din nou. Bravo! Piesa ‘Cadou’ e preferata primelor ascultări. Asta după ‘Monstru’… Cred că va fi următorul hit.
— Claudiu Constantin
Ascultat aproape integral pe Spotify, minunat.
— Barbu Sebastian
… săptămâna trecută @byronband a lansat album nou. Iar eu am auzit una dintre cel mai frumoase piese scrise în limba română. Cu sens.
— Valeria Stoica (pe Instagram, despre Oricât ai vrea să fii mai mult)